„Rotaliana” și „itangleza” reprezintă evoluția firească a limbii

Un studiu recent efectuat de principala uniune a traducătorilor profesioniști din Italia dezvăluie faptul că în ultimii 8 ani numărul termenilor anglosaxoni care au invadat limba lui Dante a crescut cu 773%.

Federlingue, principala organizație italiană specializată în traduceri pentru mediul de afaceri, a realizat un studiu pe un eșantion format din subiecți cu vârste între 25 și 50 de ani. În urma analizării datelor oferite de aplicarea unui chestionar specializat, a rezultat faptul că în ultimii opt ani numărul termenilor împrumutați în special din limba engleză a crescut cu 773%, după cum informează cotidianul ”Il Messaggero”. În plus, 84% dintre cei care au participat la studiu au demonstrat existența fenomenului lingvistic denumit informal „itangleză”. Acest fenomen reprezintă o evoluție naturală a limbii atunci când vocabularul este practic invadat de termeni dintr-o limbă străină utilizată în mod curent. „Rotaliana” este imposibil de evitat În ceea ce privește românii din Italia, care au imigrat de cel puțin trei sau patru ani, mixtura lingvistică între italiană și română este practic imposibil de evitat. Astfel, „rotaliana” poate fi auzită în orice conversație dintre doi români, iar contaminările sunt extrem de dificil de combătut din cauza asemănărilor foarte mari dintre cele două limbi. Astfel, „rotaliana” este percepută chiar și la vorbitorii „profesioniști” de limbă română, cum ar fi funcționari ai consulatelor sau cadrele didactice. În ciuda faptului că aceștia își controlează foarte bine conținutul discursului, un observator atent poate identifica transformările sintaxei sau, în general, cele stilistice. Mult mai evidente sunt utilizările eronate ale cuvintelor cu aparent sens comun. Cei mai mulți dintre conaționalii noștri din Italia renunță la a face eforturi în ceea ce privește filtrarea termenilor italieni în conversațiile zilnice. Astfel, la cei care controlul asupra limbii materne nu era desăvârșit nici în perioada în care erau în România, se poate observa un vocabular mixt, în cadrul căruia proporția de termeni italieni depășește și 75%.