Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii a anunţat, joi, că prin noua lege a sănătăţii ar putea fi introdusă taxă pe fast food şi pe berea cu alcool, întrucât este vorba de o alimentaţie nesănătoasă care creşte morbiditatea pe anumite boli şi, respectiv, de un produs alcoolic.
Românul găsit acum câteva zile înecat în apele râului în Centa, la Albenga, a decedat dint-o întâmplare stupidă.
de Noemi Varga in data de 5 Martie, 2010 - 19:50
Dependența poate lua numeroase forme, fie că aceasta vizează un singur individ, fie că se extinde la nivelul întregii națiuni. În ceea ce privește poporul român, specialiștii în psihologie și în psihoterapie susțin că suntem pe cale să dezvoltăm o dependență națională de tipul “știrilor de la Ora Cinci”, care produc mai degrabă un impact emoțional, în pofida rolului de a informa.
Însă, nu doar dependența emoțională sau afectivă se manifestă în rândul românilor. Principalele trei tipuri de adicții sau comportamente dependente vizează alcoolul, drogurile și alimentația. În funcție de numărul de cazuri, dependența de alcool este cea care afectează cel mai mare număr de oameni din România. Pe de altă parte, deși alcoolismul a devenit un fenomen de masă, impactul social al adicției de droguri este semnificativ mai mare, fiind corelat cu creșterea infracționalității, potrivit declarațiilor medicului psihiatru Florin Ene. Tulburările alimentare dau naștere altor tipuri de adicții. Acestea pot viza dependențele de anumite mâncăruri sau băuturi consumate în exces, sau, dimpotrivă, de refuzul de a ingera orice fel de aliment, dependența de produse diuretice, de pastile de slăbit, de exerciții fizice compulsive, acestea din urmă fiind corelate deseori cu anorexia. Însă alcoolul, drogurile, alimentația și probleme psihologice afective nu sunt singurele care dau naștere unor forme de comportamente obsesive. Unele dependențe sunt tolerate de cei din jur “Totuși, există și dependențe care sunt tolerate de societate, unele chiar încurajate”, a declarat medical psihiatru Florin Ene. În această categorie intră dependența de muncă, “workaholism”, care nu este deranjantă pentru compania la care lucrează angajatul. Abia când starea de sănătate a angajatului este pusă sever în pericol este solicitat ajutorul de specialitate. De asemenea, dependența de cafea, de țigări, de telefonul mobil sau de televizor sunt toate tolerate în societatatea de azi. În schimb, specialiștii din România atrag atenția asupra pericolului real al dependenței de calculator. “Dependența copiilor de violența din jocurile video ar putea fi comparată cu dependența adulților de alcool. Ar trebui să existe centre specializate, unde micuții să poată face terapie. Am cazuri de copii care nu au ce mânca, dar au calculator”, a declarat psihologul Aida Ivan. De altfel, doi copii din municipiul Botoșani au fost deja internați la Spitalul de Psihiatrie pentru a-și trata dependența de calculator. Cei doi minori, un băiat în vârstă de 13 ani și o fată în vârstă de 12 ani, au intrat în grija cadrelor medicale având tulburări de comportament, după ce au utilizat zilnic internetul, timp de un an. Atacurile de panică - boala românilor Printre adicțiile mai puțin frecvente ale românilor, psihologii au notat dependența de obiecte sexuale, fetișurile, fără de care nu apare excitația și individul nu are capacitatea de a consuma actul sexual, dependența de agresivitate fie față de partener, fie asupra propriei persoane, dar și dependența de cumpărături. Însă, pentru acestea se apelează mai rar la tratament psihoterapeutic. În cazul oricărui tip de comportament obsesiv-complusiv, „românii care ajung să solicite ajutor o fac atunci când sunt deja în situații limită”, a declarat psihoterapeutul Lena Rusti. Deși nu există statistici la nivel național, “boala românilor în secolul al XXI-lea este atacul de panică”, a afirmat psihologul Eliza Ciolu. “Aproximativ 80% din pacienții mei suferă de atacuri de panică. Acestea sunt declanșate de factori de natură genetică, transmise în familie, de natură psihologică cum ar fi instabilitatea emoțională, dar și sociali care vizează mediul în care trăiește pacientul. Vindecarea completă a acestuia necesită ședințe de tratament pe o perioadă mai lungă de timp”, a adăugat Eliza Ciolu.| Euro | 4,44 RON | ![]() |
|
| Dolarul SUA | 3,50 RON | ![]() |
|
| Dolarul canadian | 3,45 RON | ![]() |
|
| Francul elvetian | 3,70 RON | ![]() |
|
| Lira sterlina | 5,55 RON | ![]() |
|
| 100 Forinti maghiari | 1,50 RON | ![]() |