Literatura română este temută de editurile din Italia

„Capra cu trei iezi” este singura carte scrisă în italiană şi română a editurii Carthusia. Ediţiile bilingve se concentrează mai mult pe arabă şi albaneză, iar traducerile autorilor români în italiană implică riscuri pe care multe edituri nu vor să şi le asume.

„Este destul de greu să aduci literatura română în Italia pentru că există încă prejudecăţi”, spune Ileana Pop, 29 de ani, traducătoare de origine română care locuieşte la Cagliari din şcoala primară. Într-adevăr, literatura română nu are o prezenţă consistentă în cataloagele editurilor sau pe rafturile librăriilor din Italia. Teama de a nu avea un câştig din vânzări este doar unul dintre motive. „Mulţi editori pretind ca ceea ce se aduce din România să fie legat de comunism”, spune Ileana. „Dacă propui o carte de dragoste scrisă de un român, editurile răspund că pe acest subiect preferă să publice un autor american care garantează o vânzare de zeci de mii de exemplare”. Despre „povara” regimului comunist râvnit de editorii italieni vorbeşte şi Monica Joiţa, director ad interim al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia: „Cele două romane de Dan Lungu apărute în Italia („Sunt o babă comunistă!” şi „Raiul găinilor”) sunt de mare interes pentru un public de dincolo de fosta Cortină de Fier, care aşteaptă un fel de „relatare” a vieţii de zi cu zi în timpul regimului comunist”. Deficitul de imagine al României influențează vânzările de carte în Italia Un alt obstacol pentru traducerile din literatura română este ceea ce Joiţa numeşte „deficitul de imagine al ţării noastre, apărut chiar în ultimii trei-patru ani”. Un mare minus este înregistrat în ceea ce priveşte interesul mass-media faţă de România: „Nu ştiu ca un mare cotidian din Italia să fi dedicat spaţii importante unei apariţii editoriale de traducere din literatura română. Nici măcar Nobelul Hertei Müller nu a determinat în Italia un interes sporit faţă de literatura română sau faţă de România în general”, spune directorul IRCCU. Editura Carthusia este specializată pe ediţiile bilingve. În 1999 a lansat colecţia „Storiesconfinate” (Poveşti fără graniţe, n.r.): 18 cărţi de poveşti scrise în italiană şi alte 14 limbi. „Capra cu trei iezi” este singura reprezentantă a tradiţiei orale româneşti. „Dorim să realizăm mai multe ediţii bilingve în română”, spune Ilaria Maurri, una dintre responsabilii editurii, „mai ales pentru imigraţii din cea de-a doua generaţie, dornici să citească în limba maternă a părinţilor”. Burse pentru traducători Pentru a încuraja traducerile din literatura română, Institutul Cultural Român oferă, pe lângă burse pentru traducători, un program de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români, lansat în 2006 (TPS – Translation and Publication Support Programme) şi un altul care are ca obiectiv promovarea creaţiei literare româneşti pe piaţa internaţională de carte, „20 de autori”.