„Hrana noastră cea de toate zilele” ne fură ani din viaţă

Mult şi prost. Aşa se caracterizează regimul alimentar al românului din zilele noastre. Cantitativ, mâncăm mai mult decât înainte, iar calitativ, alimentele pe care le ingerăm şi-au pierdut proprietăţile nutritive din cauza procesării lor excesive.

Spre deosebire de acum 20-30 de ani, regimul alimentar s-a transformat drastic. “Alimentele naturale integrale au fost înlocuite de cele industriale, înalt procesate, devitalizate şi dezechilibrate nutriţional”, a declarat directorul Institului Naţional de Cercetări Alimentare (INCA), prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Ultimii 20 de ani nu au adus nimic sănătos în farfurie Din punct de vedere alimentar, schimbările majore din ultimii 20-30 de ani nu a adus beneficii, ba dimpotrivă. Directorul INCA a afirmat că “deschiderea către vest a facilitat accesul pe piaţa din România a alimentelor nesănătoase, tip junk food sau fast food, dar şi a celor procesate artificial. În prezent, pe rafturile magazinelor din ţară există mai multe produse nocive pentru organism, decât alimente sănătoase”. Românii s-au adaptat stilului vestic de supraalimentare. “Prima consecinţă a acestuia este explozia supraponderalităţii şi a obezităţii. Mult mai îngrijorătoare este creşterea obezităţii infantile. Acest diagnostic la copii este mult mai grav decât la oamenii adulţi şi reprezintă un element alarmant pentru starea de sănătate a populaţiei pe viitor”, a adăugat prof. dr. Mencinicopschi. Întrebat de bolile care ameninţă românii cu regim alimentar nesănătos, directorul INCA a explicat: “Se formează sindromul metabolic. Patologia lui include hipertensiune arterial, dislipidemii (n.r. – anomalii ale nivelului de lipide din sânge), maladii cardiovasculare ce duc la infarct de miocard şi accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip II, boli neurodegenerative precum Parkinson şi Alzheimer, iar enumerarea poate continua.” Trăim din ce în ce mai puţin Modul haotic în care se hrănesc, în prezent, oamenii mai are o consecinţă severă: pentru prima oară în ultimii 300 de ani, începând din 2005, speranţa de viaţă a populaţiei globului a început să scadă. "Cercetătorii americani au constatat că, în ultimii 300 de ani, durata medie de viaţă a crescut constant. Însă, din 2005, ne confruntăm cu o scădere continuă a acesteia. Trăim mai puţin.”, a menţionat prof. dr. Mencinicopschi. Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se află pe locul al treilea, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie. Mihaela Bilic, nutriţionista vedetelor: “Mâncam mai bine în anii ’70 - ’80 ” „În anii ’70 -’80, mâncam mai sănătos pentru că aproape totul era gătit în casă, folosind produse alimentare de bază, mai puţin procesate. Viaţa de zi cu zi era alta. Românii aveau un program mai ortodox, de la 07.00 – 08.00 dimineaţa, la 16.00 după-masa. Traficul era altul. Aveai timp să mănânci acasă, în familie, cele trei mese zilnice.” „Fiind născută în anii ’70, îmi aduc aminte că, atunci când te plimbai pe stradă aveai cel mult o cofetărie în drum, nu ca în zilele noastre, când treci de o patiserie, dai de un fast-food, apoi un alt magazin şi tot aşa. Nu erau atâtea ispite.” „Nu existau supermarketuri, aveam magazine specializate pe branzeturi, carne. Într-adevăr, alegerile erau cu mult reduse, poate şi asta a contribuit la regimul alimentar de acum. Frustrările şi lipsurile de atunci au dus la supraconsumul din zilele noastre”, a povestit Mihaela Bilic (foto). De ce mănâncă românii mai mult? “Pentru că pot!” Comparativ cu două-trei decenii în urmă, românii mănâncă mai mult şi mai prost “pentru că pot”. Acesta este principalul motiv pentru regimul alimentar nesănătos din zilele noastre, susţine medicul psihoterapeut Lena Rusti. “Variantele de acum 20-30 de ani erau mult mai restrânse, nu aveam ce alege. Ritualurile alimentare dinainte erau mai sănătoase pe termen lung, tocmai pentru că românii erau condiţionaţi de puţinul pe care-l aveau. Acum, însă, avem multe opţiuni alimentare, iar românii cad uşor în capcana gustului. Graba continuă, lipsa timpului, a banilor şi comoditatea duc toate la un stil de viaţă ce expune organismul uman multor riscuri”. Porţia normală - două şniţele la o masă Porţia corectă - un şnitel de mărimea unei cărţi de joc Însă, problema nu se limitează la atât. Calităţii inferioare a mâncării de zi cu zi i se adaugă şi cantitatea mare pe care o punem în farfurie. Există o mare diferenţă între cât mâncăm la o masă şi cât are nevoie organismul pentru a funcţiona bine. Prima se referă la porţia normală şi a doua la cea standard. Profesorul Brian Wansink, din cadrul Universităţii Cornell din SUA, a analizat ani la rând comportamentul uman şi regimul alimentar. Studiile arată că porţiile de mâncare au început să fie din ce în ce mai mari din 1970 şi continuă să crească şi în prezent. De exemplu, porţia normală este de două şniţele la o masă, în timp ce o porţie standard înseamnă doar un şnitel de mărimea unei cărţi de joc. Porţia normală de legume este de jumătate de farfurie, însă cea standard este de mărimea unei mingi de tenis (foto). Mai mult de atât, foamea nu este cea care favorizează excesele alimentare. “Mâncăm mai mult în compania familiei, a prietenilor, din cauza ambalajelor şi a farfuriilor mari pe care suntem obişnuiţi să le umplem, din cauza cantităţii suplimentare de produse pe care le găsim la promoţie şi din cauza multor altor stimuli externi - vizuali, olfactivi - de care ne lăsăm păcăliţi”, scrie Brian Wansink. Cercetătorul american explică: “Oamenii mănâncă mai mult, atunci când alimentele sunt ambalate în recipiente mari. Produsele în cantităţi mai mari sunt mai ieftine, putem economisi, dar au şi un aport suplimentar de calorii. Soluţia: cumpăraţi produse ambulate în pungi mai mici, cu un gramaj redus. ”