Bursieră de 40.000 de euro, fără loc de muncă în ţară

O şansă la mai bine pentru tineri şi pentru România - acesta s-a dorit a fi scopul Bursei Speciale „Guvernul României” de care 148 de studenţi români au beneficiat de la lansarea programului în 2005, estimat la aproximativ cinci – şase milioane de euro.

Totodată, înfiinţarea bursei a avut ca motivaţie oferirea unei alternative viabile "exodului creierelor", fenomen de care România este considerabil afectată în ultimii ani. Astfel, prin Bursa Specială "Guvernul României" (BSGR), desfăşurată de Ministerul Educaţiei în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD ), tinerilor români li s-a oferit şansa de a urma cursurile universităţilor de prestigiu din lume, înscrise în top 500, prin susţinerea financiară a statului. Totodată, li s-a dat şansa construirii unei cariere în sectorul public din ţară, având asigurat un loc de muncă într-o funcţie de conducere, timp de cinci ani de la încheierea studiilor. Mai mult de atât, fiecare beneficiar avea un plafon de 30.000 de euro pe an pentru studiile de licenţă, care să acopere cheltuielile de şcolarizare din străinătate şi costurile aferente. Astfel, 148 de tineri au plecat la studii de licentă, masterat şi doctorat peste hotare, cu siguranţa că, odată întorşi în România, vor avea deschis drumul către o carieră de succes ca manageri în sectorul public. Însă, realitatea ce îi aştepta în România diferea de avantajele prezentate în contractul semnat. Din totalul beneficiarilor, 40 încă urmează cursurile universităţilor cu renume de peste hotare. Însă, din cei peste o sută de absolvenţi cu studiile finalizate, niciunul nu a fost angajat în baza contractului PNUD într-o funcţie de conducere, în sectorul public. Numai zece dintre studenţii români reveniţi de la pregătire din străinătate s-au angajat în administraţia publică, dar prin eforturi proprii şi nu în baza dreptului stabilit prin contract. Restul de 98 de tineri reveniţi în România aşteaptă fie postul promis, fie măcar clarificarea situaţiei, în condiţiile în care riscă sancţiuni severe dacă decid să plece din ţară pentru a găsi un loc de muncă pe măsura pregătirii lor. Trei ani de efort pentru un post inexistent Acesta este cazul unei tinere în vârstă de 26 de ani din Târgovişte, Iulia Panait, care şi-a finalizat în iulie 2009 cursurile Facultăţii de Sţiinţe Politice şi Administraţie Publică, din cadrul Universităţii din Bologna, Italia. Ea a beneficiat de Bursa Specială "Guvernul României" începând din 2006, primind 13.000 de euro pentru fiecare din cei trei ani în care a urmat cursurile de licenţă în Peninsulă. Întoarsă în ţară, Iulia povesteşte situaţia incertă în care se află: “Anul acesta, primul de la revenirea în România, este fără îndoială compromis. Posibilitatea angajării este aproape inexistentă. Din toţi colegii mei care au beneficiat de BSGR nu ştiu să fi primit nici măcar unul postul de conducere la care are dreptul prin contract. Numai zece sunt angajaţi în diverse ministere şi în niciun caz în funcţii de conducere. Dar au ajuns acolo pe cont propriu”. Nici posibilitatea angajării în sectorul privat nu îi este la îndemână Iuliei: “Cum să mă duc la angajator şi să îi zic că vreau să lucrez, dar numai până când mi se va oferi postul promis de manager public. Nu cred că ar accepta nimeni. Singura opţiune este să mint, să spun că studiile din Italia le-am făcut pe cheltuială proprie. Nu ar fi corect. În plus, atunci când am optat pentru bursa guvernamentată, ştiam exact ce vreau: o carieră în administraţie publică cu un start foarte bun, pe un post de conducere”. “Bursa Specială, cea mai mare oportunitate de studiu” Deşi situaţia actuală este departe de ceea ce spera, Iulia susţine că Bursa Specială "Guvernul României", prin care a studiat trei ani la Universitatea din Bologna, a fost “cea mai mare oportunitate şi cea mai mare reuşită” pe care a avut-o până în prezent. “Dacă ar fi să o iau de la capăt, tot în străinătate m-aş duce să învăţ. Colegii italieni dar şi profesorii sau avut o atitudine corectă în ceea ce mă priveşte. În principiu, mediul academic italian mi s-a părut net superior celui din România”, a adăugat Iulia. “<Rom> poate veni şi de la <Roma>, la asta nu v-aţi gândit?!” În cei trei ani petrecuţi în Italia, Iulia a prins şi perioada de revoltă socială faţă de români, cauzată de faptele anumitor conaţionali de etnie romă, mediatizate excesiv de mass-media italiană. “Nu am fost pusă în situaţii incomode, dar mă deranja ignoranţa italienilor. Ei credeau că denumirea de <rom> pentru ţigani vine de la <România>. Respectând logica lor, replicam: <Rom poate veni şi de la Roma, la asta nu v-aţi gândit?!> Oricum, în mediul în care trăiam, mă cunoşteau. Dacă se întâmpla să merg undeva şi să nu mă ştie nimeni, după câteva minute de discuţie îşi dădeau seama ce fel de om sunt şi pentru ce am venit în Italia: studiile”, povesteşte Iulia. Şase milioane de euro, 148 de români supracalificaţi, niciun loc de muncă oferit Bilanţul anilor în care s-a desfăşurat BSGR, care a fost sistată în această toamnă, ajunge la cifre impresionante: aproximativ cinci – şase milioane de euro de cheltuieli de stat, 148 de tineri români cu o pregătire de excepţie, dar niciun loc de muncă oferit. Însă, prin Bursa Specială "Guvernul României" (BSGR) vor să oprească “exodul creierelor” şi să creeze un aparat de stat mai performant, mai eficient.