De ce am uitat să zâmbim

Un surâs nu furnizează soluţii la problemele unui an de criză, dar le poate face mai uşor de rezolvat. O echipă de aproximativ 15 tineri şi-a propus să le demonstreze românilor că au motive de zâmbet şi într-un an de criză. Mai bine de 600 s-au lăsat deja convinşi.

Mai citeşte şi: Copilărie cu zâmbetul pe buze Iaşi: Modelul Adina Cărpuşor: A cucerit Italia cu un zâmbet (PORTRET) Baia Mare: Casa Zâmbetelor pentru copiii nevoiaşi Când a plecat singură într-un program Work&Travel de patru luni în SUA, Mihaela Bar, o clujeancă de 26 de ani, a fost surprinsă de zâmbetele pe care le vedea mereu în jurul ei. „Cu oricine te întâlneai, fie că îl cunoşteai, fie că nu, te privea în ochi şi-ţi oferea un zâmbet“, povesteşte ea. Lipsa acestui obicei care reuşea să-i schimbe ziua pe nesimţite a făcut-o pe Mihaela să-şi dorească să scrie zâmbete pe post-it-uri - mici bucăţi de hârtie-, şi să le împartă pe stradă, în bănci, în farmacii, în intersecţii, în mijloace de transport în comun şi în parcuri. La fel au făcut şi alţi tineri, vreo 14 la număr, îndemnaţi de Lucian Ghindă şi Mihail Muşat, doi prieteni care vor să facă lumea un loc mai bun. Campanie în Cişmigiu Şapte dintre voluntari, majoritatea participanţi şi la prima campanie „Dăruieşte un zâmbet“ din luna iulie, au colindat parcul Cişmigiu sâmbătă după-amiaza şi au împărţit zâmbete cuplurilor care se ţineau de mână. La început. Pe măsură ce timpul trecea le-a fost greu să nu dăruiască bileţele cu zâmbete tuturor celor pe care-i întâlneau. Andreea (22 de ani), Sabina (23 de ani), Alina (35 de ani) şi Camil (35 de ani), toţi aşezaţi pe un rând de bănci de lângă lac, au fost ţinta perfectă: au zâmbit sincer când au primit bileţelul colorat. Andreei i s-a părut că aşa mai uiţi de probleme, Sabinei, că gestul este foarte drăguţ într-o zi atât de frumoasă, dar într-o lume în care „toţi sunt aşa crispaţi şi îngrijoraţi“. Fetele au recunoscut, râzând, că ar fi zâmbit mai larg dacă ar fi primit bani în loc de post-it-uri, iar Alinei i-ar fi plăcut poate mai mult să primească o floare. Mândri de zâmbetele primite Carmen Huţu (stânga) i-a făcut pe tinerii din parc să zâmbească   Lucian Ghindă, manager la o companie de IT, căruia îi place foarte mult să interacţioneze cu oamenii, povesteşte că una dintre cele mai frumoase reacţii a fost cea a unei asistente care ieşea îngândurată şi încruntată din clădirea unui spital. „I-am dat un zâmbet, l-a luat, a zâmbit şi a zis «asta e exact ce am nevoie acum».“ Aceeaşi reacţie a avut-o şi Alexandru (20 de ani), care stătea întins pe iarbă în parc, alături de doi prieteni. „E un an destul de greu pentru toată lumea şi poate avem nevoie, mai ales cum suntem noi, ca naţie, mai stresaţi“, spune el. „Cred că e un gest bun, dar să-şi găsească şi rezonanţă.“ Refuzuri şi îndoieli Un cuplu pentru care campania de oferit surâsuri şi-a atins scopul Nu toţi cei pe care i-a oprit „echipa“ au rezonat. Unii au refuzat să ia bileţelele, alţii au crezut că li se oferă fluturaşi publicitari şi au întrebat de la ce companie sunt. Diana (25 de ani) a acceptat zâmbetul de hârtie, dar a refuzat să răspundă cu aceeaşi expresie a feţei. „Nu se potriveşte cu starea mea de spirit în momentul ăsta. E mişto treaba, dar dacă eu acum n-am chef să zâmbesc, nu mă face să zâmbesc“, explică ea. Mihail Muşat, cel care a lansat site-ul lumebuna.ro, ce-şi propune să prezinte doar informaţii cu impact pozitiv şi să creeze astfel o comunitate, avea chiar o strategie de oferit zâmbete. Se aşeza în calea oamenilor, să nu poată trece de el, le arunca un zâmbet mare şi se asigura că primeşte unul la schimb. Din când în când se oprea din împărţit pentru a fabrica noi zâmbete pe hârtie. Şi aici avea o strategie: schiţa zâmbetul într-un colţ, pentru a avea loc să umple restul bileţelului cu mesajul „Un zâmbet pentru tine!“. Lucian a încercat să-i facă să zâmbească pe cei care aveau nevoie „Bună ziua, aş vrea să vă ofer un zâmbet“ este fraza care a surprins, timp de o săptămână, oameni mai mult sau mai puţin încruntaţi în drum spre serviciu sau aflaţi deja la locul de muncă, le-a întrerupt gândurile şi pe unii i-a făcut să zâmbească. „Echipa“ speră că le-a făcut ziua mai bună. Feţe vesele în toată ţara Mirela Teodorescu desena gene feţelor vesele pe care le-a împărţit Lucian Ghindă estimează că numărul cel mai mare de surâsuri s-au dăruit în Bucureşti şi la Cluj-Napoca, oraşul în care Mihaela Bar a reuşit să-i „contamineze“ şi pe alţii să împartă. Campania va continua, pentru că „un zâmbet nu face ca toate problemele să dispară, dar ne poate oferi o altă stare“, din care vedem problemele altfel, după cum spune Mihaela. Pentru a fi şi mai eficientă, Mihail Muşat şi-ar dori ca următoarea etapă, din a doua jumătate a lunii noiembrie, să ţină o singură zi, dar să includă toate oraşele ţării. Pentru că, „să fim serioşi, tuturor ne face plăcere să vedem în jurul nostru şi altceva decât feţele posomorâte cu care ne-am obişnuit şi care ne influenţează fără să ne dăm seama“, crede Mihaela. Una dintre cele mai frumoase reacţii pe care le-a văzut Carmen Huţu, participantă la campanie şi în luna iulie, a fost a unei doamne care era atât de fericită că a primit un zâmbet încât l-a lipit în piept şi s-a plimbat toată ziua cu el. Lucian Ghindă îşi aminteşte că a întâlnit oameni care i-au spus că ar zâmbi mai larg dacă le-ar da 10 lei. Opt tipuri de surâs Specialistul german în trainig personal Horst H. Rückle, citat în volumul „Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura“, de Septimiu Chelcea, Loredana Ivan şi Adina Chelcea, a diferenţiat opt tipuri de zâmbete: 1 Zâmbetul fabricat, care apare şi dispare repede şi poate exprima jena - colţurile gurii se îndreaptă, la fel şi buzele care sunt ţinute lipite. 2 Zâmbetul dulceag, care însoţeşte universalul „da“ - buzele se întind şi se subţiază. 3 Zâmbetul „pe sub mustaţă“, care exprimă voinţă, dar şi reţinere - buzele sunt tensionate şi lipite. 4 Zâmbetul depreciativ, afişat de persoane ironice, care exprimă acordul şi dezacordul în acelaşi timp - colţurile gurii se retrag puţin în jos. 5 Zâmbetul relaxat, expresie a dragostei sau a bucuriei - buzele sunt lipsite de tensiune. 6 Zâmbetul strâmb semnalează o amabilitate forţată, un conflict intern - un colţ al gurii este tras în jos, celălalt în sus. 7 Zâmbetul care exprimă frica - buzele sunt trase lateral, gura este puţin întredeschisă, colţurile gurii sunt trase spre urechi. 8 Zâmbetul condescendent, resemnat - buza inferioară este răsfrântă înainte, iar gestul este însoţit adesea de înclinarea capului spre dreapta şi/sau de ridicarea şi de tremuratul umerilor. Pentru ce sunt bune zâmbetele Zâmbetul este expresia facială a emoţiei fundamentale de bucurie, care, la rândul ei, este generată de evenimente plăcute, explică sociologul şi profesorul universitar doctor Septimiu Chelcea. Cum într-un an de criză motive de bucurie nu prea există, e oarecum de înţeles că românii nu sunt toţi numai un zâmbet. Sandra Ghiţescu, cea care a iniţiat, în iunie, o campanie de împărţit zâmbete la metrou, „Metro Smilers“, spune chiar că explicaţia merge mai departe în trecutul în care am fost crescuţi printre „plângeri şi nemulţumiri“. „Când eram mici şi chiuiam de veselie pe stradă ni se spunea să stăm cuminţi, că ne vede lumea. A fi fericit era acceptabil, dar a-ţi exprima fericirea în văzul lumii era perceput ca laudă sau nebunie“, explică ea. Devenim mai atractivi S-au mirat iniţial, dar când au înţeles despre ce-i vorba, au râs Profesorul Chelcea spune însă că nici în trecutul în care românii nu prea aveau motive de bucurie, „în viaţa de familie, în relaţiile intime, bucuria, râsul şi zâmbetul nu au fost tabu“. Şi nu şi-a pierdut niciodată semnificaţia de liant social. „Zâmbind mai mult dobândim o faţă prietenoasă. Vom fi mai atractivi. Şi atractivitatea deschide multe uşi.“ Există însă şi mulţi români care au înţeles puterea zâmbetului şi îl folosesc doar pentru a deschide uşi. „Oriunde activitatea presupune o relaţie directă de tipul vânzător/cumpărător se instituie obligaţia de a-ţi controla expresiile emoţionale, să arăţi că eşti bucuros, când de fapt te simţi umilit. Psihosocio­logii vorbesc de «zâmbetul subalternului»“, explică Septimiu Chelcea. „Uneori această cerinţă este înscrisă în fişa postului. Nu-i de mirare că zâmbetul ca strategie de marketing s-a instalat în viaţa cotidiană. Zâmbetul «artificial» l-a înlocuit pe cel «natural».“ Profesorul Chelcea explică în volumul despre comunicarea nonverbală cum pot fi deosebite zâmbetele sincere de cele artificiale: cele naturale durează mai mult şi implică muşchii feţei şi ai ochilor, pe când cele false contractă doar musculatura din jurul ochilor.